Să zbori? Ba nu, pășește! Sub noi e numai apă,
Pământ e podul care picioarele ne sapă.
Privirea mea sufla-va în părul tău jăratec,
Vom înota continuu, ne vom iubi sălbatec.
Să zbori? Ba nu, pășește! Sub noi e numai apă,
În piept țărâna uda va înceta să bată.
Mai calm ca niciodata, mai noi, mai ocean,
Va fi sărutul apei un zbor bacovian.
Unde sunt, iubito, se întorc cocorii,
Dimineața noastră încă n-a-nceput,
Pe pământul toamnei rătăci-vor zorii
Și vor cerne noaptea care ne-a tăcut.
Vezi, parcă e vară și parcă e iarnă,
Curcubeul nostru din două culori
Dezgheța-va ploaia care ne răstoarnă
Și alungă zorii noștri din cocori.
Poartă-mă în brațe ca o primăvară,
Înverzește-mi țărna dezvelită strâmb,
Astăzi, ca și mâine, va fi prima oară
De când vin cocorii, de când nu mai sunt.
... în versuri ... 