Archive for April, 2015

Fugind

Posted: April 30, 2015 in Sortimentale

Așa mi-e inima, fugindă,
Atunci când totul e perfect.
Mi-albește noaptea în oglindă
De când alerg să te aștept.

Ți-am mulțumit când am plecat,
Așa știu eu să mulțumesc,
Nimic în urmă n-am lăsat
Când am fugit să te iubesc!

La sânul tău

Posted: April 30, 2015 in Cu cine?, Sortimentale

Cădeam la sânul tău petale,
Dormeai în ochii mei aprins,
Înaripam pe tâmpla ta agale
O iarnă care nu te-a nins.

Ce frig, ce viscol, care boală
Va fi în stare să te ia?
La sânul tau sunt doar o coală,
Pe care scrisul n-o mai vrea.

Era dimineață

Posted: April 15, 2015 in Aberatiuni mondene, Sortimentale

Sărea prin băltoace încercând
să-mi arate cât de mult i-a fost dor.
Intrase până la zâmbet în ploaie.
O pozam lovind puternic pleoapele, până la lacrimi.
Pentru portretul final a luat cerul din ochi și l-a aruncat în sus.
Îi cădeau pe umeri stelele.
“Dacă aș fi fost lună, aș fi fost nefericită”,
mi-a zis arătându-mi doar partea ei luminată.
După ce am vizitat toate apele pământului, i-am deschis ochii
și-am întrebat-o dacă mai are nevoie de ceva înainte de a se trezi:
“Vreau să fii lună” și am dispărut.
Era dimineață.

Am avut o femeie inexistentă,
era ca oricare alta cu ceva în plus,
mergea pe stradă lângă mine,
mă ținea de mână cu ceva în plus,
vorbeam de noi de parcă eram vii
din care nu s-a făcut niciodată vin.
Două pahare uscate pe o masă cu urme de coate cu ceva în plus.
În scrumieră o gumă de mestecat din care ieșea fum, fumul cădea în jos, spre cer.
Mi se făcuse rău, am ridicat capul de pe masă,
de masă se lipise cârciuma, de cârciumă pământul,
de pământ toate cimitirele întorcându-se pe partea cealaltă.
“Nani, nani, puiul cramei!” îmi cânta inexistent
femeia inexistentă cu o voce inexistentă
și mă legăna între sânii ei ca două pietre funerare, pe care am scris un singur vers
cu ceva în plus …

Pămâncer

Posted: April 7, 2015 in Sortimentale

S-au cunoscut întâmplător,
Mersul lui s-a lovit de zborul ei.
Impactul a fost atât de puternic încât
Au rămas îmbrățișați pentru totdeauna.
De-atunci pământu-i plin de cer,
Iar dincolo de cer e numai pământ.

Infinită carte

Posted: April 3, 2015 in Sortimentale

Vei fi și tu o carte din trecutul meu,
O carte cu un scris de lună
Legată-n stele ca un Prometeu,
Ce ziua se destramă, noaptea se-mpreună.

O vor citi și stelele căzând,
În drum spre altfel de lumină,
Și întunericul va întreba flămând:
Ce carte-i asta care nu se mai termină?

Credința va trimite îngeri cititori
Să îi descopere misterul
Și-o vor citi de-un Dumnezeu de ori
Pân’ se va termina și cerul!