Archive for February, 2013

Rămășițele de fluturi

Posted: February 24, 2013 in Sortimentale

Mi-a reproșat: “Tu n-ai iubit
Nemărginit!
N-ai inimă
Căci n-ai simțit-o niciodată
Minimă!
Și nici nu te-ai rugat să bată
În zâmbete și lacrimi laolaltă.
Tu n-ai înmugurit din fluturi,
Nu te-ai lepădat de scuturi.
Mândrie
E tot ce naști în poezie
Și tot ce pari e numai coajă
Bine tăvălită-n vrajă!

Iar, eu, ha ha, credeam că sunt
Pierdută sigur în absurd.
Le-aveam pe toate aranjate,
Poveste amintită într-o carte.
Oricine îmi putea citi
În calendar când voi zâmbi
Și-apoi să fie
Copii, nepoți, gospodărie …

Eu știu!
Acum eu știu ce-nseamnă soartă,
Aproape vie și aproape moartă
Când dintr-odată o privire
Îți șterge tot din amintire!

Un pas, doi pași, o sărutare …
Știi, iubirea nu te doare!
Apoi un tunet,
Îndoieli, un urlet,
Trecutul răstignit în suflet.
Ah, dulce mă înghimpă pașii
Ce zboară dincolo de aștri!
Și-apoi să fie,
Am pus o altă temelie …

Iar tu rămâi o poezie,
Entuziastul fără fapte
Cu bâlbâieli nereparate …”

Am râs și eu văzând-o clară
Și m-am întors … A câta oară
Se-așează vulturi
Pe rămășițele de fluturi.

Advertisements

Nesocotit

Posted: February 16, 2013 in Aberatiuni mondene

Îți amâi pe mâine rostul,
Mintea nu-ți găsește prostul,
De-ar cădea din cer friptura
Ți-ai picta cu nouri gura.

Spasmele de competență
Într-un tic de existență
Din sugestie morală
Îți fac febră cerebrală.

Crești în mâneci ca nebunul
Ca să nu mai scapi săpunul,
Steaua ta din depărtare
Ține grebla  în picioare.

Nu împingi orice povară
Până nu o tragi pe sfoară,
Neștiind s-aduni tot cerul
Îl împarți corect la zero.

Bați ecoul de perete
Când nu vrea să te repete,
Tremură în colț de gură
Verbele fără făptură.

Totuși, te mai uiți în urmă
Când te depărtezi de turmă
Fredonând speranța mută
Din povestea ta vândută!

Bezna

Posted: February 13, 2013 in Sortimentale

De-aş fi iubit
Pân’ la sfârşit
Un chip, un pas, o urmă, un minut
Mult mai tăcut …
Desăvârşit şi simplu,
M-aş încurca în apă,
Mi-aş muta timpul
Să nu mai ştie de unde a-nceput să cadă …

Dar, nu!
Pieziş şi cârn, cu ochii tulburi,
Ţintesc ca taurul
În fluturi
Şi caut aurul
Pe care mi-l închipui
Că stă-n minute, urme, paşi şi chipuri!

Nu ştiu, nu pot, nu vreau, nu cred
Cât întuneric e
Acolo unde nu te văd!