Archive for November, 2014

Cerșitul pe jumătate

Posted: November 29, 2014 in Aberatiuni mondene

Se apropie sărbătorile de iarnă și iar ni se pregătește, pe întuneric, aprinderea luminițelor.
Zile cu lichidare de stoc la dorințe, când fiecare dorință ți se împlinește de două ori.
Stai cu speranța căscată cât o dezamăgire și aștepți …
“Vreau jumătate din jumătatea mea”, mi-am zis gânditor
dând , cu ochii deschiși, într-un stâlp închis la culoare.
Fac asta în fiecare an – trăiesc pe jumătate, mor pe jumătate, dau cu capul în stâlp pe jumătate.
Sper că la anul o să ”cer jumătate” pentru cineva, poate acel cineva o să ”jumătate pământ” pentru mine.
Așa, de Zilele cerșitului pe jumătate.

Advertisements

Ploaia de vineri

Posted: November 21, 2014 in Sortimentale

Mi-a sărit în spate ploaia
(A sărit așa ca tine!)
Și îmi vălurește foaia:
“Iarăși eu. Ghicește cine-i?

Nu am calități solide,
Nu-s nici rea și nici cuminte,
Cad în goluri suicide,
Știu să izvorăsc din minte.”

Cu privirea grea, lichidă,
Pe a ploii urmă rece,
Cade mâna mea aridă:
“Toate trec. Și tu vei trece …”

Prea

Posted: November 18, 2014 in Sortimentale

Să-ți trimit un fior din muguri de piele
Dezvelind toate părțile mele?
Sau, poate, tăcerea clipită, atingeri stelare,
Adresa ta mică pe nicio scrisoare?
Undeva într-un colț rătăcit ”te iubesc”
Sau, poate, în colțul iubit ”rătăcesc”?
Un singur cuvânt
Pe ultimul rând?
Ba, nu. Cel mai bine-i să-ți scriu poezii
Din care să pleci, în care să vii,
Din care să pară că ești și nu ești,
Ca unui copil să-ți vorbesc în povești.
Să pun câte-un ”prea” la orice cuvânt,
Să fie ”prea” zbor, deși-i ”prea” pământ,
Să fii ”prea” acum și-n ”prea” viitor,
Privește-mă ”prea”, dacă nu-i ”prea” ușor!

Ți-am trimis un fior ”prea” necunoscut …
Am scris și mai scriu câte-un ”prea” în trecut.

Orice gând despre tine

Posted: November 10, 2014 in Sortimentale

Orice gând despre tine-i o ultimă vamă
Prin firul de iarbă, spre cer sau pământ.
Poți să plângi, să zâmbești, e ridicola dramă
În care se tace sub jurământ.

Când sângele tău îmi furase din aer,
Iar sfințenia ta nebunia din timbru,
De-am rămas numai inimă goală pe-un taler,
Ai sărit din balanță cerând echilibru.

Nu am suflet, nici trup,
Sunt un fel de-amețeală,
Ca o miere uscată în stup
Cu un gust ințepat de răceală.

Mie rău sau mi-e bine?
Orice gând despre tine …