Marea s-a-necat în tine,
Cerul l-ai păşit subţire,
Ai cuprins stelele-n palmă
Şi le legeni să adoarmă.
Dreapta soarele răsare,
Stânga-l duce la culcare,
Vântul, sforăind, adoarme
Învelit în podul palmei.
Între degete, de-un nor,
Pregătindu-se de somn,
Visele-şi agaţă Ene,
Ghemuindu-se sub gene.
Şi sfidând tot înţelesul,
Strângi în palme universul,
Şi cu el uşor cobori
Şi în palma mea adormi !
