Labirint

Posted: August 9, 2013 in Aberatiuni mondene

De-ar fi gândurile frunze
Copacii mi-ar fi curcubee,
Rădăcini mi-ar creşte din buze
Gonind pe Calea Lactee

De mi-ar fi mâinile nouri
Le-aş frământa cu cer si pământ,
Să plouă cu ele în goluri,
E tot ce pot face râzând.

De mi-ar fi cântecul aer
L-aş sădi-n fiecare plămân,
Lumină să crescă pe-un taler,
Pe altul tăcut să rămân.

Dar cine sunt eu?
Un Tezeu?
Minotaur cu pânzele albe?
O undă de frig în venele calde?
Necitit labirint, o alee
Crezând că e Calea Lactee?
Sunt gândul născut dintr-o frunză plouată,
Un nour cântând cum n-a cântat niciodată …

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s