Mulțumit

Posted: December 6, 2013 in Aberatiuni mondene

Zâmbiți!
Nu știu precis
Dacă mai am ceva de zis.
Știu că vă plac
Numai atunci când tac.
M-ați învățat să mă prefac
Cu fiecare pas
Într-un copil cu nouri pe la nas,
Cu mâna goală,
Desăvârșindu-și curățenia mintală!

De sub privirea rasă
V-am pus toată lumina mea pe masă.
Întunecat
Lângă piciorul strâmb m-am așezat.
(Acel picior care călca
Nehotărâtă mâna mea!)
Mi-ați spus că nu-i de-ajuns,
Că-mi vreți comorile ce mă ridică sus,
Tăria zâmbetului când mă doare
Și greutatea golului din buzunare.
Vreți mâinile ce pot cuprinde
Mai mult decăt puteți voi vinde,
Culoarea ochiului închis
Și fanteziile din vis,
Și umbra mare-a unui gând,
Și locul meu de sub pământ …

Dădusem tot și, mulțumit,
Am vrut să râd atât de prost,
Dar m-am oprit …
Oare acum mai are rost
Să mint?

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s