Mă liniștește ca o scuză,
Îngălbenind, copacul de păreri,
Doar tu pe el ești cea mai verde frunză,
O toamnă ancorată-n primăveri.
Culoarea mea târzie nu te-atinge,
Înmugurești în orice anotimp.
Fii primăvara mea și-atunci când ninge.
Mă scutur zilnic și mă schimb.