Îmi curg clapele prin vene,
Albe și negre.
Sunt un pian
Subteran.
Patru scânduri
Rezonează în gânduri,
Preludiu grăbit în tăcerea eternă,
O pană zburând infinită prin pernă.
Sunt surd, din păcate,
Te rog, să mă ierți,
Strigându-mă-n noapte
Poți să mă pierzi.
N-aud nici liniștea, nu mi-e cunoscută,
Șoptește-mi din clape dorința ta mută.
Alb ca un val etajat liniar,
Vântul mă poartă ca pe-un ziar,
Negru mă-mpiedic … Sunt prea diafan
Sunând subteran.
... în versuri ... 