Stau lângă o urmă și aștept să vină
Pașii tăi din ceruri sau de sub pământ
Nu vreau întuneric, nu vreau nici lumină,
Zorii m-or apune zile repetând.
Îmi destramă anii fiece cărare
Cum nisip se face piatra peste timp,
Răscolesc pustiul dintr-o răsuflare,
Ancore-n derivă după mine plimb.
Mai aștept, iubito, semne de-mpăcare,
O scrisoare-n care să nu scrii nimic.
E răspuns tăcerea, e și întrebare;
Va vedea furtuna focul nostru mic?
Prin căzute stele caut nemurirea
Împărțind în două orișice cuvânt.
Învelește noaptea toată amintirea,
Urma ta din ceruri sau de sub pământ.