“Ce-ai să faci pentru-o sarma?”
Ma-ntrebat în grabă ea,
Sprijinindu-se usoară
În capacul de pe oală.
Mintea mea, ca o nebună:
“Umplu cada numai spumă,
Ouă ochiuri, trandafiri,
Mă transform c-ai să te miri.
Jur că nu observ nimica
Când stă pe papuci pisica,
Nu mai ţip ca disperatu’
Când nu mai găsesc ciorapu’.
Dimineaţa-n pat cafea,
Satisfac orice dambla …”
“Bine, se acceptă, fie!
Uite, ţine-o farfurie”.
... în versuri ... 
🙂