Vei fi și tu o carte din trecutul meu,
O carte cu un scris de lună
Legată-n stele ca un Prometeu,
Ce ziua se destramă, noaptea se-mpreună.
O vor citi și stelele căzând,
În drum spre altfel de lumină,
Și întunericul va întreba flămând:
Ce carte-i asta care nu se mai termină?
Credința va trimite îngeri cititori
Să îi descopere misterul
Și-o vor citi de-un Dumnezeu de ori
Pân’ se va termina și cerul!
... în versuri ... 